1 aprile 2011 – urmare
La ora 8.00 a dimineţii coborâm în holul hotelului și reunim grupul. Avem o zi plină: vizităm Upshot, ALA și Chicago Public Library.
Mergem pe jos până la sediul Upshot, companie de marketing&design, cu 160 de angajați. Vitrina cu trofee obtinute în competiția nemiloasă din piața de profil și enumerarea câtorva dintre clienții (P&G, Krafter Foods, Disney, Corona, Vocalpoint, Icon, Ruffino, Wild Turkey, Omron, Cirque du Soleil , Consumer Reports, Tetr Pak, Visa, Electrolux, HBO) ale căror produse sunt promovate de Upshot spun multe despre gazda noastră.
- Compania Upshot are bibliotecă proprie: îi spune The Source
Când au creat biblioteca, au stabilit și o misiune: să-i ajute pe cei care lucrează în companie cu informații.
- Se bazează pe strategie și creativitate.
- “Market Intelligence” - se axează pe proiecte de noutate, de inovație.
- „Adună deșteptăciunea”.
- Când un membru al grupului are o idee, toți discută cât de bună este ideea.
- Inteligență competitivă (analizează ce face concurența).
- Monitorizează tendințele consumatorilor.
- O dată pe an, realizează un catalog/raport al tendințelor consumatorilor; este și un produs de marketing, un mod de a demonstra clienților că au gândire strategică și, în general, cât sunt de profesioniști.
- The awessome Blog - www.theawesomeblog.net
- În urmă cu 3 ani, Bibliotecii i s-a dat și sarcina pregătirii profesionale a celor din companie.
- UpshotAgency (în YouTube pot fi găsite produse ale companiei).
Biblioteca îi pregătește pe reprezentanții Upshot în vederea propunerii de concepte și soluții inovative.
-
The Source creează sloganuri si verifică să nu mai fi fost utilizate; analiza merge apoi la avocatul firmei.
- Lecțiile cele mai importante pe care le-auînvățat: o bibliotecă nu aduce venit în mod direct, trebuie să-și demonstreze utilitatea; prioritățile companiei sunt și prioritățile bibliotecii; sunt o bibliotecă neobișnuită, pentru că n-au catalog și nu crează statistici.
- Biblioteca, asemenea fiecărui departament din companie, creează un plan strategic anual, care se prezintă CEO.
- Biblioteca încearcă să-și creeze propriul brand.
- Tot timpul, bibliotecarele sunt în proces de promovare a serviciilor lor în interiorul companiei.
- Trebuie să-și mențină flexibilitatea: când CEO le-a spus bibliotecarelor că trebuie să se ocupe de pregătirea profesională a salariaților companiei, acestea (și-)au spus inițial că nu e treaba lor; apoi au înțeles că dacă vor să rămână, trebuie să accepte.
- „Cursurile” pe care Biblioteca le organizează sunt în deplină concordanță cu planurile managementului companiei, care sunt bine cunoscute tuturor celor angajaților.
Cererile de informații de la salariații Companiei sunt primite prin e-mail, scurte și la obiect; dacă e mai complicat, se stabilește o întâlnire; „să știi să faci un interviu de referință este o capacitate esențială a celor care lucrează în astfel de biblioteci”.
- Biblioteca lucrează la cerere și pentru clienți din alte companii.
- Bibliotecara-șefă are master în biblioteconomie și a mai lucrat, înainte, în alte patru biblioteci de companie.
- Biblioteca are abonamente la mai multe baze de date, în primul rând specifice media și agențiilor de marketing.
- Cercetări pentru clienți preocupați de vânzarea de anume mărfuri (burger, bere Corona, de ex); și o concluzie: bărbații fac mai multe cumpărături legate de produse alimentare!!!
- Majoritatea celor care lucrează în companie sunt în vârstă de 20 și ceva de ani (îi vedem când plecăm din companie, pentru că iau masa împreună în livingul prin care trecem: o mică armată de puști deștepți, care ar contrasta strident cu muuuulte instituții, organizații și structuri de pe la noi).
- Bibliotecarele de la Upshot nu folosesc informații din bibliotecile publice.
- Au o întâlnire anuală în care merg, împreunp cu toți ceilalți, în alt loc decât în companie și își prezintă ideile/ proiectele
- A treia zi de joi a fiecărei luni se întâlnesc toți într-un cadru privat, în afara programului; iau masa, beau câte o bere (probabil Corona!).
- N-au absolut nicio legătură cu instituțiilepublice ale statului Illinois ori americane, în general (cărora însă le plătesc impozite consitente - conchid eu).
- Bibliotecarelor le place foare mult munca pe care o desfășoară, zâmbesc, sunt entuziaste, deși lucrează oficial 50 ore/săptămână.
- Bibliotecara-șefă de la Upshot/The Source își încheie prezentarea în aplauzele noastre, după ce strigă “Trăiască bibliotecariiiii!!!”
*
Vizită la American Library Association (ALA), adică în locul din care răsare soarele pentru bibliotecile americane (formularea poate părea o exagerare doar necunoscătorilor).
Michael Dowling, Director of the International Relations Office and Chapter Relations Office of the American Library Association, ne prezintă ALA și ne răspunde la întrebări;
Sinteză a celor aflate/discutate:
Sinteză a celor aflate/discutate:
- Birou central al ALA e aici, in Chicago. Asociația are peste 62.000 de membri.
- O asociație în care persoanele fizice pot deveni membri; la fel și companiile care vor să lucreze cu bibliotecile; asociațiile de profil ale diferitelor state pot, de asemenea, deveni membri.
- În Chicago, ALA are 240 persoane salariate; biroul din DC (Districtul Columbia) este cel care se axează pe Relații internaționale, Biroul din Connecticut fiind dedicat în special pregătirii profesionale a bibliotecarilor și acreditărilor.
- ALA este o organizație foarte mare, o afacere mare, care luptă pentru interesele bibliotecilor
- Asociația Bibliotecilor Publice Americane este parte din ALA.
- Există Birou care apără libertatea intelectuală, dreptul la exprimare, lucrează pentru a se asigura că există acces egal la informație, la cunoaștere, la cărți etc.
- Mai au un birou de statistică și cercetare (este nevoie să convingă).
- Există și un birou de comunicare cu exteriorul, practicile bune sunt promovate, iar informațiile eventuale de denigrare a bibliotecilor sunt corectate.
- Peggy Barber, evaluatorul nostru din primele zile când am ajuns aici, a fost șefa acestui birou, iar celor cu care a lucrat aici, în sediul central al ALA, le e dor de ea (Peggy Barber a venit în sala în care discutăm, în primul video este alături de doamnele de la Mortenson Center - Barbara și Susan).
- Unul dintre subiectele de interes este diversitatea; există și pentru aceasta un birou, destinat mai ales nou-veniților în ALA; un exemplu de implicare este bursa pentru studenți, care sunt sprijiniți inclusiv material pentru programe de master.
- O activitate constă în aceea că membrii ALA merg în Mexic și Guatemala și aduc cărți pentr u comunitățile mexicane și guatemaleze constituite în SUA.
- Există Birou de acreditare (ALA acreditează școlile de biblioteconomie din SUA și Canada)
- O altă prioritate este dezvoltarea profesională continuă, mai ales prin coferințe și workshop-uri
- În Texas, ni se spune, o să vedem o conferință mare, cu cca. 7000 de participanți.
- Conferința cea mai mare, din vară, are 20-25.000 de participanți; este uriașă, iar pentru organizare au nevoie de un birou special.
- Te inspiră mult să vezi atâția bibliotecari interesați să participe la conferințe.
- ALA face tot mai multe programe on-line, deschise bibliotecarilor internaționali.
- Există o secțiune (în pagina electronică a ALA) dedicată învățării on-line.
- Implicare în producția de cărți și materiale promoționale.
- 40-50 titluri/an produse de ALA.
- Au și diferite periodice, în care prezintă recenzii ale cărților care apar.
- Prezentările care sunt făcute aici, la Chicago, sunt axate pe biblioteci publice.
- Grupul ALA din Connecticut face prezentări pentru biblioteci mai variate.
- Aceste servicii sunt plătite de membrii ALA pentru a se dezvolta și a-și utiliza în mod eficient resursele.
- Din “imperiul” editorial pe care ALA îl are, ni se dă un exemplu de producție grafică.
- Nu este rentabil ca bibliotecile publice să-și creeze individual astfel de materiale (pliante, postere pentru a încuraja lectura etc.).
- Peggy Barber intervine în discuție: primii invitați pe posterele afișate în biblioteci a fost Mickey Mouse, urmat de alte personaje dragi copiilor; apoi, și-au făcut curaj să invite și celebrități și au aflat astfel că nimeni nu poate spune nu ideii de a promova biblioteca și a o dezvolta prin toate mijloacele
- În promovare se vine de regulă cu concepte și metode noi, însă ideea cu celebritățile a rămas din anii 80 și e foarte bine că e așa
- Cu ajutorul CD-urilor care cară informația electronică pentru afișe, postere etc., „fundalul” poate fi folosit cu aceași succes în mai multe biblioteci
- Un proiect început în 2000 încearcă să convingă că bibliotecile au valoare în societate; acesta a devenit, prin IFLA, un proiect internațional, iar datorită unui student român, proiectul are și variantă în română (dacă înțeleg bine, este implicată Asociația Bibliotecarilor Școlari din România)
- Câteva țări folosesc cu succes programul, de pildă Bulgaria
- „Biroul de drepturi și permisiuni” al ALA este cel care reglementează chestiunile ce țin de drepturi de autor (în cazul traducerilor de materiale de pe site-ul ALA)
Linda Bostrom, manager pe Dezvoltare profesionala în cadrul ALA:
- ALA este cea mai veche organizație din lume care s-a ocupat de dezvoltarea profesională a bibliotecarilor
- Și in SUA bibliotecile diferă, de la mici la foarte mari; există biblioteci mici, în care un bibliotecar face totul; există biblioteci fără bibliotecar (salariat cu studii de specialitate)
- Biblioteca din New York este cea mai mare; marimea unei biblioteci se judecă în SUA în funcție de populație și de volumul de împrumut (u.b. circulate)
- Linda nu știe care este cea mai mică bibliotecă din SUA, spune că probabil este una rurală, cu câteva mii de cărți, care deservește câteva sute de oameni
- 99% din bibliotecile din SUA au acces la Internet
- Fundația Bill & Melinda Gates a dotat bibliotecile americane cu computere în anul 1990
- Asociația Bibliotecilor Publice din SUA a produs un manual (ne este oferit) care îi învață pe bibliotecari cum să dezvolte bibliotecile
- Taxa pentru a fi membru ALA este 130 USD/an
- Pentru membrii ALA, taxa de participare la Conferințele asociației este de 200$/persoană
*
La Harold Washington Library Center Chicago ajungem mergând prin ploaie rece, "mocănească". Sunt puține grade peste zero Celsius (în SUA se măsoară în Fahrenheit; pentru conversie, din gradele Fahrenheit scădem 30 și ceea ce rămâne împărțim la 2). Ploaia a înghețat pe grătarele de aerisire ale metroului și probabil ale altor subterane ori subsoluri. De grătare perfect încadrate în carosabil și pavaj sunt pline străzile și trotuarele orașului.
Biblioteca este impresionantă, ni se spune că, având în vedere criteriul suprafeței desfășurate, este cea mai mare din SUA. Doamna care ne conduce și ne este ghid ne spune că nu avem voie să filmăm. Doar fotografii putem face, cu regula cunoscută - "fără chipuri, mai ales de copii". Într-o cursă parcă contra-cronometru vizităm impresionanta bibliotecă cu toate cele 9 etaje ale ei. N-am cum scrie la laptop, iar dacă stau să iau notițe pe hârtie nu mai pot fotografia și vedea nimic, că doamna gazdă fuge iar la scările rulante, spre alt și alt etaj.
Album foto Harold Washington Library Center Chicago
Deși impresionantă prin tot și toate și cu siguranță performantă, Biblioteca Centrală Chicago (are 70 de filiale!!!) "face pe șefa" și îmi pare, cumva, rece și puțin primitoare pentru străini ca noi. N-are nici pe departe "vino-ncoa"-ul Bibliotecilor Urbana, Champaign, Oak Park și chiar al "semi-ruralei" biblioteci din Arthur-ul Amish-ilor. Gazda ne repetă prea insistent că nu trebuie să facem fotografii, că "oamenilor nu le place asta"; își face datoria cu profesionalism fără cusur, dar "spune" fără să vrea că abia așteaptă să scape de intruși ca noi. La etajul 9 - ni se spune - putem să bem apă de la țâșnitoare și chiar să mergem la toaletă! O atitudine vădit contrastantă cu cea care ne-a așteptat în bibliotecile vizitate anterior...
*
Album foto 1 aprilie 2010, Chicago
(Valentin Smedescu - Chicago)
.
.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu